Skip to main content

Se vorbește tot mai mult despre sărăcia energetică, o problemă ce afectează numeroase gospodării din România și care s-a acutizat în contextul crizei energetice. Ce reprezintă acest fenomen, care sunt cauzele și, mai ales, cele mai potrivite soluții pentru reducerea lui? Oferă răspunsuri câțiva experți în domeniu participanți la dezbaterea „Agenda energie și societate 2023”, organizată recent de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Conceptul de sărăcie energetică a evoluat de la aspecte tehnice – precum lipsa accesului la energie sau dificultatea de a plăti facturile – sprevalori care țin de echitate și demnitatea cetățenilor, a declarat Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonatoarea Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Așadar, este esențial să fie găsite soluții, iar pentru acest lucru cooperarea trebuie să fie largă și susținută.

Oricât am vrea să ne izolăm în propriile noastre domenii, nu mai putem să o facem, pentru că depindem unii de ceilalți în rezolvarea acestei probleme”, a adăugat coordonatoarea ORSE.

„Nivelul prea ridicat al facturii este doar unul dintre indicatorii sărăciei energetice, care în 2020 afecta peste 35 de milioane de cetățeni europeni. Estimăm că această cifră este în creștere, a declarat Mara Roman-Bănescu – Şefa adjunctă a Reprezentanței Comisiei Europene în România, prezentă la dezbaterea „Agenda energie și societate 2023” organizată de ORSE.

Ea a adăugat că „în aprilie 2022, Comisia a înființat Grupul de coordonare privind sărăcia energetică și consumatorii vulnerabili, pentru a sprijini statele membre în coordonarea politicilor lor”.
Iată câteva exemple de programe europene ce pot veni în sprijinul consumatorilor vulnerabili:

Au trecut peste 2 ani de când vorbim despre scumpirea masivă a energiei și devine tot mai clar că politicile publice care trebuie elaborate pentru a combate efectele prețurilor mari la energie nu mai pot să vină doar dintr-o singură sferă, de la un anumit minister, doar din piață sau doar de la stat.

„Trebuie să ne adunăm cu toții, să lucrăm împreună pentru a identifica problema cât mai bine, pentru a identifica cauzele multiple ale acestui fenomen și pentru a veni cu soluții care să adreseze toate efectele, simptomele și toate formele pe care acest fenomen le ia”, a afirmat, la rândul său, George Jiglău, Președintele Centrului pentru Studiul Democrației și co-coordonator ORSE.

De sărăcie energetică putem vorbi din perspectiva clădirilor ineficiente, care cauzează consumuri energetice mari la un preț ridicat al energiei, dar și din cauza veniturilor limitate ale gospodăriilor, referindu-ne la locuințe sărace care nu își permit să-și asigure condițiile de confort.

De exemplu, faptul că nu consumăm în mediul rural nu înseamnă că facem eficiență energetică, ci înseamnă că putem identifica o problemă de vulnerabilitate socială și energetică”, a declarat Ancuța Măgurean, Vicepreședinte al Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România și expert în cadrul ORSE.

De aceea, sărăcia energetică este un fenomen complex care necesită implicarea unor specialiști din zone diferite, cum ar fi în eficiența energetică a clădirilor, în piețele de energie, din zona socială.

Sărăcia energetică nu înseamnă doar sărăcie, că nu am suficienți bani, ci că nu am suficienți bani să mă încălzesc. Energia trebuie să fie un drept, confortul este un drept. Nu pot să îmi satisfac condițiile de confort cu veniturile pe care le am și asta poate să însemne că nu am suficienți bani sau consum prea mult”, a declarat Horia Petran, Coordonator al Building Knowledge Hub din România, membru fondator al Asociației Auditorilor Energetici din România pentru Clădiri și președinte al Asociației Cluster pentru Promovarea Clădirilor Aproape Zero Energetice Pro-nZEB.

El a explicat care este una dintre cele mai importante soluții pentru a atenua fenomenul de sărăcie energetică:

„Chiar dacă trăim într-o perioadă de plină criză energetică, care vine cu nenumărate provocări ce țin de creșterea prețurilor, aceasta este și un moment de oportunitate foarte mare, pentru că există nenumărate fonduri, atât naționale, cât și europene, care pot fi redistribuite și regândite pentru consumatorii vulnerabili”, explică Andreea Vornicu, Expert în Dezvoltare Internațională și unul dintre experții reuniți sub umbrela ORSE.

Potrivit acesteia, există un potențial foarte mare pentru autoritățile naționale și în special pentru autoritățile locale de a localiza și mapa consumatorul vulnerabil, de a-l prioritiza în politicile naționale și de a-i adresa problemele prin programe diverse. Iată câteva dintre acestea:

În momentul de față, legislația europeană în domeniul sărăciei energetice este transpusă slab în România.

De exemplu, toate politicile europene în domeniu spun că programele de finanțare pentru panouri fotovoltaice, pompe de căldură, eficientizarea energetică a locuințelor ar trebui să prioritizeze consumatorii vulnerabili și pe cei aflați în sărăcie energetică. În momentul de față, niciunul dintre programele existente la noi, chiar așa slab funcționale cum sunt ele, nu prioritizează astfel de consumatori”, spune Corina Murafa, Expertă în politici energetice și climatice.

Ea a adăugat că ajutoarele financiare trebuie completate de cele non-financiare, oferind și câteva exemple:

Așadar, sărăcia energetică necesită o abordare din multiple perspective, iar acest fenomen în România are propriile particularități ce trebuie înțelese și rezolvate. Pentru acest lucru, experți din diferite paliere ale societății trebuie să vină împreună și să găsească soluții, a conchis Anca Sinea, coordonatoarea ORSE.

Dezbaterea „Agenda energie și societate 2023”, organizată de Observatorul Român al Sărăciei Energetice, a fost cea mai amplă consultare a societății civile și actorilor din piața de energie pentru evaluarea politicilor de combatere a sărăciei energetice din țară. Analizele experților au vizat patru direcții de acțiune: eficiență energetică, soluții financiare și non-financiare, măsuri de piață, noi instrumente europene.

Leave a Reply

3 × five =