Cum se transformă sărăcia energetică în cea mai tăcută formă de excluziune socială din România? Raportul Anual pe 2024 al Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un apel la măsuri complexe pentru o problemă complexă: datele ne spun că nu mai e vorba doar despre locuințe reci pe timp de iarnă, ci de provocări pe parcursul unui an întreg în contextul schimbărilor climatice, de nuanțe diferite de la o regiune la alta, de la o comunitate la alta, de la un tip de locuință la altul. Aceste realități nu găsesc un răspuns în măsurile actuale. Deciziile politice și sistemul existent întârzie să vină cu soluții care să protejeze consumatorii vulnerabili și pe cei aflați în sărăcie energetică în mod adecvat.
Acest policy brief, realizat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), prezintă o sinteză a celor mai recente date naționale privind evoluția sărăciei energetice (ABF 2023). Într-o perspectivă nouă de analiză, documentul oferă o imagine a diferențelor regionale, urbane și rurale, luând în considerare tipurile de tehnologii de încălzire și materialele de construcție utilizate.
În final, sunt propuse recomandări de politici publice menite să sprijine o tranziție energetică echitabilă, în care comunitățile vulnerabile sunt de interes prioritar.
Context & evoluții majore
Sărăcia energetică reflectă incapacitatea gospodăriilor de a-și asigura, din motive financiare sau de acces, energia necesară pentru un trai decent.
La nivel european, această problematică a fost definită oficial prin Directiva (UE) 2023/1792. În legislația românească conceptul de sărăcie energetică este definit prin Legea 226/2021.
Dincolo de aceste definiții conceptul rămâne unul dinamic, extinzându-se recent și asupra mobilității energetice, adică dificultatea în acoperirea nevoilor zilnice de transport. Impactul schimbărilor climatice aduce în ecuație noi provocări legate de sărăcia energetică.
Cauzele sărăciei energetice sunt multiple și interconectate – venituri scăzute, costuri ridicate ale energiei și eficiență redusă a consumului – adesea suprapuse peste alte vulnerabilități sociale.
Impactul netratării fenomenului este multiplu, printre care: marginalizare socială, accentuarea inechităților și afectarea sănătății fizice și mintale.
Există o serie de măsuri care și-au dovedit eficacitatea în raport cu stoparea și prevenirea fenomenului, precum: eficientizarea energetică a clădirilor, facilitarea accesului la surse de energie sustenabilă, ca măsuri de combatere și prevenție; dezvoltarea unui sistem flexibil de suport și răspuns pentru gospodării, care să faciliteze accesul permanent la consiliere și oportunități de investiție (ex: consolidarea rolului administrațiilor publice în rețeaua națională de ghișee unice); sau sprijin financiar temporar țintit gospodăriilor cu risc de sărăcie energetică în situații excepționale.
În prezent, cadrul de intervenție în domeniul sărăciei energetice este caracterizat printr-o abordare eminamente socială cu caracter uniform, fiind slab adaptat la realitățile diverse ale beneficiarilor. Lipsa unei targetări diferențiate conduce la alocări ineficiente de resurse publice, cu costuri administrative ridicate și impact pe termen mediu și lung minim.