Skip to main content

07 august 2023. Sărăcia energetică nu mai înseamnă doar imposibilitatea de a asigura o temperatură confortabilă în locuință în timpul iernii, ci și în timpul verii. Valurile de căldură tot mai intense și mai frecvente, pe fondul schimbărilor climatice, pot amplifica sărăcia energetică de vară, adică imposibilitatea unor consumatori de a-și răci în mod optim locuința. Categoriile cele mai vulnerabile sunt bătrânii, copiii, în general persoanele cu venituri mici care trăiesc în locuințe cu un grad redus de eficiență energetică, ce devin adevărate „cuptoare” sub impactul temperaturilor caniculare.

De asemenea, sunt mai expuse acestui risc persoanele care trăiesc în zonele mai populate și cu suprafețe construite dense din orașe, mai afectate de fenomenul numit „insulă de căldură urbană”, unde temperaturile tind să fie semnificativ mai ridicate decât în zonele rurale.

Sărăcia energetică de vară poate amplifica disparitățile sociale, având un impact negativ asupra sănătății celor afectați. „Impactul valurilor de căldură se extinde și asupra sănătății mintale. Studii recente au explorat legătura dintre temperaturile ridicate și creștere violenței sau creșterea ratei de sinucidere”, după cum notează o analiză InfoClima. Având în vedere că aproximativ 75% dintre europeni trăiesc în orașe, potențiala amenințare pentru sănătate este uriașă.

Până la 19% dintre gospodăriile din UE au raportat că este prea cald în timpul verii. Aceasta este o problemă importantă având în vedere valurile de căldură recurente din Europa”, potrivit CORDIS, serviciu al Comisiei Europene.

Deși sărăcia energetică este un fenomen răspândit în toată UE, țările din sudul și estul Europei se confruntă cu o sărăcie energetică mai profundă decât în ​​alte părți, în principal din cauza veniturilor mai reduse.

Fața adesea ignorată a sărăciei energetice în Europa

Într-o dezbatere desfășurată în acest an în Parlamentul European, una dintre concluziile experților a fost că „sărăcia energetică de vară este o latură adesea trecută cu vederea a sărăciei energetice, cu efecte negative demonstrate asupra sănătății umane, mai ales că ne confruntăm cu valuri de căldură mai frecvente și mai severe din cauza schimbărilor climatice”.

Sărăcia energetică nu înseamnă doar să suferi de frig, ci și să suporți căldura. Sărăcia energetică de vară îi afectează în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili și este foarte probabil să crească în viitor, în special în zonele supuse efectului de insulă de căldură urbană. Aceasta înseamnă că trebuie să acordăm mai multă atenție sărăciei energetice pe timp de vară – în cercetare, în colectarea datelor, în mass-media și, în sfârșit, în arena de elaborare a politicilor”, a declarat Sergio Tirado Herrero, cercetător de la Universitatea Autonomă din Madrid.

Sărăcia energetică are un impact semnificativ asupra sănătății oamenilor. Efectele asupra sănătății asociate cu sărăcia energetică includ anxietate, stres și depresie, dar și probleme fizice crescute și o rată mai mare a mortalității. Sunt necesare mai multe cercetări privind legătura dintre sărăcia energetică și sănătate”, a subliniat, la rândul său, Monica Guiteras de la Ingineri fără frontiere.

România: Legea privind consumatorul vulnerabil, incompletă

Imposibilitatea de a răci locuința este inclusă în definiția sărăciei energetice în România, așa cum este stabilită prin Legea nr. 226 din 16 septembrie 2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie:

Sărăcie energetică – imposibilitatea consumatorului vulnerabil, adică persoana singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale, definite astfel: consumul minim de energie al persoanei singure/unei familii pentru iluminat, răcirea și încălzirea optimă a locuinței, susținerea facilităților de gătit și asigurarea apei calde în locuință, utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie sau alimentarea dispozitivelor medicale pentru susținerea vieții ori pentru ameliorarea sănătății persoanelor”.

Legea 226 / 2021 mai stabilea că „limita minimă a consumului se stabilește prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale, pe baza datelor puse la dispoziție de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, precum și de Institutul Național de Statistică”. Totuși, așa cum experții Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE) au semnalat anterior, nici acum aceste nevoi energetice minimale nu au fost stabilite de către autoritățile responsabile.

EPAH: 2 din 10 români nu și-au putut menține locuința răcoroasă. Doar 4% aveau aparate de aer condiționat

Sărăcia energetică de vară este o preocupare tot mai mare în UE și este încă o problemă trecută cu vederea. Combinat cu informațiile despre proprietatea sistemelor de răcire și modelele de consum de energie pentru răcirea spațiului, acest indicator poate fi util pentru o înțelegere cuprinzătoare a vulnerabilităților sărăciei energetice de vară”, arată Comisia Europeană, pe o platformă a indicatorilor care măsoară sărăcia energetică în rândul statelor membre.

Unul dintre indicatorii analizați este ponderea populației care trăiește în locuințe confortabil de răcoroase pe timp de vară, bazat pe întrebarea „Este sistemul de răcire suficient de eficient pentru a menține locuința rece?” și/sau „Este locuința suficient de izolată împotriva căldurii?”. Rezultatele au fost detaliate în raportul „Sărăcia energetică. Perspective asupra indicatorilor naționali pentru o măsurare mai eficientă”, publicat în luna octombrie 2022 de Energy Poverty Advisory Hub (EPAH), organism al Comisiei Europene.

Datele din acest raport arată că în România doar 80,4% din populație locuia în locuințe suficient de confortabile pe timpul verii, ușor peste media europeană, de 79,1%, așa cum reiese din graficele de mai jos. Acestea sunt bazate pe ultimele date disponibile, culese în 2012, o actualizare a acestora fiind prevăzută pentru 2023.

Totuși, răspunsurile au propriile limitări, se explică în raport. De pildă, o persoană s-ar putea simți confortabil vara în casă, dar aceasta nu înseamnă că poate menține o temperatură confortabilă în cazul unui val de căldură.

Experimentarea supraîncălzirii crește probabilitatea de a raporta o stare de sănătate precară de 1,3 ori în comparație cu persoanele care nu sunt expuse la condiții deficitare de locuit (John et al., 2018). Temperaturile interioare excesiv de ridicate pot provoca boli legate de căldură și pot crește mortalitatea cardiovasculară. Îmbunătățirile temperaturii interioare pot influența dezvoltarea psihosocială, prin îmbunătățirea percepției ocupanților gospodăriei asupra caselor lor și întărirea interacțiunii sociale cu familia și prietenii, prin utilizarea tot mai mare a caselor lor”, se menționează în raport.

  • În ceea ce privește indicatorul ce analizează ponderea populației care locuiește în case echipate cu aparate de aer condiționat (ventilatoarele fiind excluse), în România procentul este de doar 4,9% din populație, adică mai puțin de jumătate din media UE de 10,1%. Datele au fost culese în 2007, dar sunt ultimele disponibile.

Și acest indicator care poate indica starea de sărăcie energetică are însă limitele sale. „Proprietatea aparatelor de aer condiționat este un indicator care poate fi utilizat pentru a evalua capacitatea gospodăriilor de a face față temperaturilor reci sau calde prin consumul de energie pentru încălzirea și răcirea spațiului. Cu toate acestea, nu este singurul indicator care determină această capacitate, deoarece mijloacele financiare și caracteristicile construcției clădirii sunt la fel de importante ca și deținerea unui echipament adecvat. O gospodărie poate deține echipamentul, dar nu are mijloacele de utilizare (Gouveia et al., 2019), mai ales dacă locuiește într-o locuință insuficient izolată. (….) Deținerea acestui echipament este un indicator al unei capacități mai mari de a face față disconfortului termic și de a ieși din sărăcia energetică. Cu toate acestea, s-au raportat creșteri semnificative ale consumului de energie electrică atunci când gospodăriile dețin aparate de aer condiționat, exacerbate de importanța tot mai mare a răcirii ca nevoie de bază din cauza schimbărilor climatice, ceea ce duce la cheltuirea unei cote mai mari din veniturile gospodăriilor pentru costurile energiei (Randazzo et al., 2020). Această schimbare a cererii de energie și dificultatea în achiziționarea acestor sisteme de eficiență ar putea crea inegalități și o vulnerabilitate sporită în gospodăriile cu venituri mici”, se mai menționează în raportul publicat de EPAH.

Așadar, a deține un aparat de aer condiționat nu e sinonim cu a nu fi în sărăcie energetică. „Pentru ambele sezoane, acest indicator ar trebui analizat cu date despre capacitatea de răcire și încălzire a spațiului, nevoile de energie și consumul de energie pentru încălzirea și răcirea spațiului și date despre cheltuieli, deoarece indicatorul ratei de proprietate este insuficient pentru a prezice vulnerabilitatea unei gospodării la sărăcia energetică. Practicile sociale, cum ar fi ventilarea/aerisirea locuinței, sunt, de asemenea, factori importanți de luat în considerare, deoarece sunt adesea considerate mai acceptabile decât folosirea aerului condiționat. Datele privind caracteristicile locuințelor și obiceiurile de climatizare sunt, de asemenea, necesare în aceste abordări”, se mai menționează în raportul EPAH.

În concluzie, sărăcia energetică se referă nu doar la impactul temperaturilor joase, ci și la temperaturi mult prea ridicate pentru a putea duce o viață normală. ORSE atrage atenția că este nevoie de creșterea conștientizării publice asupra fenomenului sărăciei energetice de vară, precum și de măsuri care să vină în sprijinul celor afectați, care să țină cont de nevoile de bază ale gospodăriilor. Acestea includ măsuri de eficiență energetică, instalarea de sisteme accesibile de producere a energiei din surse regenerabile, dar și servicii de educare privind consumul de energie și oportunitățile de eficientizare, consiliere privind mijloacele de finanțare disponibile etc.

***

Despre Observatorul Român al Sărăciei Energetice

Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat.

Scopul acestei inițiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel național, precum și expertiza necesară pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populației. Prin ORSE, aducem la aceeași masă experți de vârf din diverse domenii relevante pentru subiectul sărăciei energetice din România, pentru a identifica cele mai bune soluții. Mai multe informații despre acest proiect, dar și despre fenomenul sărăciei energetice la nivel național puteți afla de pe website-ul ORSE: www.saracie-energetica.ro.

Leave a Reply

16 + seven =