În contextul liberalizării pieței energiei, sărăcia energetică este recunoscută ca o prioritate, recomandându-se măsuri integrate de intervenție, cuprinzând:
- sprijin financiar
- măsuri nonfinanciare
- fonduri de protecție la inițiativa statului sau a companiilor de energie
- programe educaționale cu impact asupra comportamentului consumatorului
- legislație care să sporească consumul eficient de energie
- instrumente financiare pe termen lung pentru eficientizarea locuințelor.
Poate că cea mai actuală și cuprinzătoare abordare privind sărăcia energetică în cadrul legal european este realizată în Recomandarea Comisiei privind sărăcia energetică, publicată în 2020ca parte a lucrărilor care conduc la punerea în aplicare a Pactului verde european. Documentul se referă la energie ca la un drept social esențial, cu referire la pilonul social din 2017.
Totodată, documentul îi oferă conceptului de sărăcie energetică cel mai cuprinzător înțeles de până acum, referindu-se la DOMENII DE INTERVENȚIE NECESARE precum: necesarul de căldură (cu referire la absența confortului termic în locuință), răcire pe timp de vară (pentru a cuprinde conceptul de sărăcie energetică pe timp de vară), iluminat și energie electrică (pentru a face referire la nevoie de bază ale unei gospodării în vederea derulării optime a activităților zilnice), accesul la resurse sigure și de calitate cu referire la existența unui serviciu universal (în vederea identificării de surse diverse, accesibile și cât mai curate pentru toate gospodăriile), piață liberă și prețuri nediscriminatorii, cu posibilitatea unor TARIFE SPECIALE pentru gospodăriile sărace (pentru a atrage atenția asupra echității în raport cu consumul de energie).
De asemenea, este identificată o categorie largă de BENEFICII ale acestor măsuri de intervenție pentru consumatorii vulnerabili: integrare socială, sănătate, îmbunătățirea calității aerului, confortul și bunăstarea, dar și efecte asupra finanțelor publice.
Documentul este, de asemenea, cuprinzător, identificând, pe lângă TRIADA venituri mici – cheltuieli mari – eficiență energetică scăzută, și alți FACTORI AGRAVANȚI, cum ar fi: piața volatilă, diverse condiții socio-economice specifice, cum ar fi sărăcia generală, dar și statutul juridic al proprietarului/chiriașului. De asemenea, recunoaște potențialul crizei COVID-19 de a intensifica acești factori și de a agrava situația de fapt.
Recomandarea Comisiei privind sărăcia energetică din 2020 face referire în mod expres la OBLIGAȚIILE pe care statele membre, prin directivele adoptate, trebuie să le îndeplinească în raport cu sărăcia energetică: statele membre vor include măsuri de protecție pentru gospodăriile sărace energetic în obiectivele planurilor naționale de renovare pe termen lung și vor acționa în mod țintit prin PRIORITIZAREA acestor gospodării.
În contextul Pactului verde european, inițiativa “Valului de renovare” (Rennovation Wave), care propune o accelerare semnificativă a ritmului de renovare a fondului european de locuire preia ideea directivelor și le depășește ambițiile, recomandând standarde minime obligatorii de performanță energetică pentru clădiri, în ideea GARANTĂRII unui set de drepturi sociale fundamentale privind confortul în locuință și consumul de energie.
În acest sens, clădirile cu performanța cea mai scăzută ar fi vizate cu prioritate, acestea fiind asociate în special cauzelor sărăciei energetice.