Observatorul Sărăciei Energetice în România va fructifica o rețea consistentă de expertiză dezvoltată de către Centrul pentru Studiul Democrației, de-a lungul anilor de activitate în domeniu.
Grupul de specialiști cuprinde experți de top în domeniile lor de activitate, bine conectați cu subiectul sărăciei energetice atât la nivelul cercetării academice, cât și al dezbaterii politice.
E pasionată de procese participative de planificare urbană și caută să construiască punți între gândirea strategică a orașului și acțiuni locale, conduse de comunitate, dezvoltând programe și instrumente colaborative de acțiune pe teme precum locuirea, co-guvernanța și valorificarea spațiilor în prezent abandonate, activare urbană și comunitară. A coordonat proiectul „No Man`s Land” – un proiect de advocacy care a reușit să inițieze o ajustare a legii în Parlament pentru definirea și reglementarea așezărilor informale din România.
A fost implicată ca expert în elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală pentru zone urbane marginalizate din Municipiul Reșița și în diferite proiecte de asistență tehnică ale Băncii Mondiale pentru autorități locale și centrale pe teme legate de reziliență și regenerare urbană.
Începând cu anul 2011 – Manager public în cadrul Primărei municipiului Alba Iulia, coordonator al compartimentului de Relații internaționale, parteneriate și inovare urbană, implicată în scrierea și implementarea de proiecte cu finanțări nerambursabile în domenii precum mobilitate urbană durabilă, eficiență energetică sau incluziune socială.
Membru fondator al Asociației Auditorilor Energetici din România pentru Clădiri și președinte al Asociației Cluster pentru Promovarea Clădirilor Aproape Zero Energetice Pro-nZEB. Din 2011, a contribuit continuu la dezvoltarea calificărilor și a schemelor de formare pentru a sprijini pregătirea și dezvoltarea sănătoasă a pieței construcțiilor din România pentru implementarea eficientă a conceptului nZEB.
Cel mai recent a condus echipa internațională de consultanți care a asistat Guvernul României și Comisia Europeană în elaborarea Planurilor Teritoriale privind Tranziția Justă în România.
Corina reprezintă în prezent societatea civilă în Consiliul Economic și Social al României. Ea deține un master în politici publice de la Hertie School of Governance, Berlin, și un doctorat în studii economice la Academia de Studii Economice din București, unde de altfel și predă în cadrul FABIZ.
Corina a co-fondat și condus timp de cinci ani biroul din România al Ashoka, cea mai mare rețea globală de susținere a antreprenorilor sociali, inițiind și conducând totodată programul global al Ashoka privind planeta și clima.
Este absolvent al Facultăților de Fizică și de Filozofie din cadrul Universității Iași. Deține un doctorat în filozofie (magna cum laude) de la Universitatea Konstanz (Germania), precum și un doctorat în Științe Politice (Relații Internaționale) de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA, București). A beneficiat de o bursă Fulbright de cercetare în cadrul programului de securitate națională al Harvard Kennedy School of Government (2011). De asemenea, a fost visiting fellow la Danish Institute of International Relations (Copenhaga, 2006) și bursier OSI/FCO-Chevening la Universitatea din Oxford (1999-2000). Domeniile sale principale de expertiză sunt securitatea energetică și geopolitica resurselor naturale.
Ioana Petrescu este absolventă a Universității Harvard din Statele Unite. Ioana a obținut un master și un doctorat în economie de la această universitate. După absolvirea doctoratului, Ioana s-a remarcat în mediul academic american din poziția de cercetător în economie și politici publice la unul dintre cele mai prestigioase think-thank-uri americane, American Enterprise Institute. Apoi, pentru mai bine de trei ani a fost cadru universitar și îndrumător de doctorat la Școala de Politici Publice a Universității din Maryland, College Park. În vara anului 2013, după 14 ani de studii și muncă în S.U.A. a revenit în România pentru a-i fi consilier de stat pe probleme de economie Premierului Victor Ponta. Șase luni mai târziu, Ioana a fost numită ministrul Finanțelor Publice, în martie 2014. A devenit astfel prima femeie aflată în fruntea Ministerului de Finanțe, mandatul său luând sfârșit în decembrie 2014.
Fiind un ministru tehnocrat, într-un guvern social-democrat, Ioana Petrescu a fost susținător al mediului de afaceri și un luptător împotriva evaziunii fiscale. Printre proiectele de succes realizate în timpul mandatului său ca ministru de Finanțe sunt de remarcat: reducerea contribuțiilor sociale cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, rescrierea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală, scutirea de la impozitare a profitului reinvestit, reducerea cu 0,5 puncte procentuale a taxei pentru construcții speciale (de la 1,5% la 1%), lansarea „Spațiului Privat Virtual”, o platformă de comunicare online între ANAF și contribuabili, modernizarea Trezoreriei cu scopul de a o transforma în acceptator de plată cu cardul, eliminarea a 92 de taxe fiscale și parafiscale, reformă menită să reducă birocrația în cadrul fiscal, a pus bazele proiectului Loteriei Fiscale, a introdus o limită a tranzacțiilor în numerar pentru reducerea evaziunii fiscale, a modernizat și întărit direcția de prețuri de transfer și a semnat și promovat tratate internaționale pentru reducerea erodării bazei de impozitare prin transferul profiturilor multinaționalelor.
În 2017, a colaborat ca expert cu European Economic and Social Committee din Bruxelles pentru a finaliza directiva referitoare la schimbul de date între administrațiile fiscale și reducere a erodării bazei de impozitare.
Ioana Petrescu a fost vicepreședinte, coordonator al Consiliului de Strategii Guvernamentale și coordonator al departamentului economic al partidului PRO România între 2018 și 2020.
Cel mai recent proiect în care Andreea este implicată este “Facilitating Socially Just Carbon Pricing Policies in Central and Eastern Europe”, prin care, alături de cercetători din Polonia și Germania, explorează modul în care mecanismele de taxare a carbonului pot fi aplicate într-o manieră care să reducă sărăcia energetică și să susțină procesele de tranziție justă, dezvoltând și o competență specifică în politicile privind ETS în regiunea central-est europeană.
Activitatea ei se concentrează atât pe componenta de inginerie, prin elaborarea de audituri energetice, abordate holistic, cu propunerea de soluții tehnice (pentru HVAC, DHW, iluminat și surse regenerabile de energie), care să conducă la creșterea performanței energetice a clădirilor, cu focus pe implementarea conceptului de proiectare nZEB (nearly Zero Energy Buildings), pentru o gamă largă de clădiri, cu asigurarea de suport tehnic pentru autoritățile municipale, cât și pe componentele de activitate didactică și cercetare științifică.
Este cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, titular al cursului: „Auditarea și Certificarea Sistemelor Energetice”, în cadrul masteratului “Energii Regenerabile”. Este lector la cursuri universitare postuniversitare pentru creșterea competențelor profesioniștilor (arhitecți și ingineri) în eficiența energetică a clădirilor la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și la Universitatea “Gheorghe Asachi” din Iași, respectiv la cursuri de formare auditori energetici pentru clădiri în cadrul AAECR. Este implicată în calitate de expert al Comisiei Europene în evaluarea proiectelor de cercetare în domeniul eficienței energetice a clădirilor, finanțate prin programul HORIZON.
Cercetarea ei științifică se concentrează, de asemenea, pe eficiența energetică a clădirilor, inclusiv simulări termotehnice avansate, bazate pe metode numerice și tehnici de Inteligență Artificială introduse și aplicate în domeniul ingineriei civile. Este recenzor la jurnale științifice ISI.
Începând cu 2014 face parte din echipe internaționale în proiecte de cercetare cu finanțare europeană (IEE, HORIZON 2020), pe tematici ca: proiecte-pilot pentru implementarea nZEB în clădiri nerezidențiale, evaluarea nivelului de implementare al cerințelor EPBD (Directiva Performanței Energetice a Clădirilor), cu scopul aducerii de amendamente directivei.
