Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) a organizat marți, 31 ianuarie 2023, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, cea mai amplă consultare a societății civile și actorilor din piața de energie pentru evaluarea politicilor de combatere a sărăciei energetice din țară, pe patru direcții de acțiune: eficiență energetică, soluții financiare și non-financiare, măsuri de piață, noi instrumente europene.
Evenimentul a fost deschis de doamna Mara Roman-Bănescu, Şef adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, și de doamna Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonatoarea ORSE.
La acest proces de consultare au participat experți din arii precum: politici energetice și climatice, economie și fiscalitate, producția de energie (electricitate, petrol & gaze), locuințe și orașe durabile, clădiri eficiente energetic, advocacy pentru climă, programe de mediu și tranziția verde.
Obiectivul general al procesului de consultare a fost conturarea unei agende de elaborare a politicilor în domeniul sărăciei energetice în perioada 2023-2024, iar obiectivele specifice au fost să se identifice:
- inițiativele de interes aflate în proces de implementare și la care poate contribui cu expertiză și societatea civilă
- actorii relevanți din societatea civilă și oportunitățile de sinergie între aceștia
- temele principale în raport cu sărăcia energetică, ce merită avute în vedere pentru influențarea politicilor publice.
Discuțiile au avut loc sub forma unor mese rotunde moderate individual, organizate în jurul a patru centre tematice:
1. Eficiența energetică în clădiri:
Calitatea locuințelor și a dotărilor din locuințe este considerată un element care contribuie la bunăstarea energetică. Locuințe construite și renovate ineficient, utilizarea necorespunzătoare a dotărilor din locuință, dar și ineficiența lor, uzura lor tehnologică pot fi cauza unui consum energetic ridicat, ce conduce la facturi nejustificat de mari în raport cu necesarul, vulnerabilizând gospodăriile. Măsurile și programele care să aibă în vedere eficientizarea locuințelor, îmbunătățirea comportamentului de consum și a dotărilor din locuințe sunt necesare.
Experții prezenți au analizat aspecte precum: identificarea celor mai importanți actori instituționali care vizează asemenea măsuri; maparea principalelor acțiuni care merită avute în vedere, în special a celor în derulare în perioada următoare; măsura și modul în care pot fi îmbunătățite.
2. Ajutoare sociale și alte oportunități non-financiare:
Ajutoarele sociale sunt un instrument important în reducerea sărăciei energetice, în special în calitate de măsuri tranzitorii. Aceasta înseamnă că ele trebuie să aibă efectul de a ameliora situația persoanelor vulnerabile. În general, sistemul social din țara noastră este caracterizat ca fiind unul rigid și limitat, în care beneficiarii sunt puțini, se confruntă cu un grad ridicat de excludere și cu piedici birocratice importante în procesul de solicitare a ajutoarelor, iar ajutoarele nu produc efectul de scoatere a beneficiarilor din starea de vulnerabilitate. Mai mult, măsurile de piață implementate în principal prin plafonare-compensare au o nuanță puternică de ajutor social, fiind limitate în capacitatea lor de a genera schimbare prin mecanisme de piață.
Temele de discuție au vizat, printre altele: limitările resimțite prin modul în care sărăcia energetică este abordată prin actele în vigoare și ce anume ar putea fi schimbat; cele mai eficiente măsuri în abordarea sărăciei energetice (ajutoare sociale, non-financiare, de piață); actorii necesari în procesul de luare a deciziilor.
3. Piața de energie:
în viziunea europeană, piața de energie este un mediu dinamic care antrenează trei tipuri de actori: actorii privați, instituțiile publice și consumatorii în diferitele forme de agregare a lor. Conceptul presupune o relație constructivă între actori în vederea consolidării pieței de energie. În practică, în țara noastră piața de energie prefigurează o colaborare dificilă între cele trei părți: reglementările sunt unilaterale, dialogul în luarea deciziilor este dificil, schimbul de date este ezitant, piața este puternic ierarhizată în contextul în care poziția consumatorului este șubredă, iar sentimentul de participare în procesul de luare a deciziilor este redus.
Specialiștii prezenți la dezbaterea organizată de ORSE au analizat, printre altele: principalele mecanisme care ar trebui schimbate pentru a transforma piața de energie într-un mecanism dinamic și de cooperare tripartită; modele de luare a deciziilor care poate fi implementate în domeniul sărăciei energetice/energiei și societății.
4. Programe europene și instrumente de eliminare treptată a tehnologiilor poluante:
focus pe extinderea mecanismului de taxare a carbonului (ETS II) și Fondul Social pentru Climă. Componentă importantă din pachetul Fit for 55, sistemul ETS II își propune să descurajeze folosirea de combustibili poluanți fosili pentru încălzirea clădirilor și pentru transportul rutier. Întrucât acest mecanism are potențialul de a atinge în special gospodăriile vulnerabile dependente de acești combustibili pentru încălzire sau mobilitate, tot acest pachet prevede și înființarea unui fond special, Fondul Social pentru Climă, destinat atât măsurilor pe termen scurt, cât și lung de adresare a sărăciei energetice și a vulnerabilităților aferente mobilității (scheme de ajutor financiar direct, măsuri de eficientizare termică a clădirilor, măsuri de susținere a transportului în comun, etc).
Discuțiile de la nivel european converg către anul 2027 pentru implementarea acestor mecanisme. În fereastra de timp rămasă, țările membre, inclusiv România, trebuie să își pregătească instituțiile pentru implementarea unui nou mecanism de taxare și pentru redirecționarea veniturilor către gospodăriile vulnerabile. Pe lângă arhitectura instituțională care trebuie pregătită pentru aceste mecanisme, mai e nevoie și de analize care să identifice gospodăriile aflate în risc și de propunere de politici publice targetate.
Întrucât Fondul Social pentru Climă și mecanismul ETS II aduc în discuție nu doar aspecte tehnice ce țin de arhitectura fiscală și a politicilor publice, teme precum sărăcia energetică și vulnerabilitățile legate de transport și mobilitate devin elemente centrale în discuția despre implementarea acestor noi programe europene. Astfel, actorii implicați atât în designul de politici, cât și în analiza de date și implementarea propriu-zisă sunt diverși și vin din zone diferite ale societății.
Subiectele de analiză pe această temă au inclus: actori ce ar trebui incluși în aceste procese complexe de luare a deciziilor; cum pregătim cetățenii pentru noile măsuri; cine ar trebui să se ocupe de comunicarea publică a programelor cu impact atât asupra climei, dar și a vieții sociale.
***
Observatorul Român al Sărăciei Energetice va publica în curând un raport cu principalele idei dezvoltate în acest proces de consultare publică.
