Pandemia și criza energetică generată de invazia Rusiei în Ucraina au adus presiuni suplimentare asupra gospodăriilor: facturi mai mari, costuri de transport în creștere și cheltuieli zilnice tot mai ridicate. Aceste provocări legate de criza costului de trai sunt acum în dezbatere în Secțiunea TEN (Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională) a Comitetului Economic și Social European (CESE) – instituția europeană care aduce la masa deciziilor vocea ONG-urilor, sindicatelor și mediului de afaceri, cu scopul de a îmbunătăți politicile publice.
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), reprezentat în CESE prin Corina Murafa, contribuie activ la efortul societății civile din România de a îmbunătăți politicile publice pentru o tranziție energetică echitabilă și sustenabilă.
„Încercăm să găsim împreună răspunsuri la o realitate pe cât de complicată, pe atât de concretă, iar spațiul european abundă în bune practici și exemple de luat în seamă.
Ne bucurăm că soluțiile propuse de ORSE au fost integrate în documentul de poziție al CESE privind criza costului de trai. Ele reflectă particularitățile acestei crize în România și sunt bazate pe constatările noastre din teren”, spune Anca Sinea, coordonator ORSE.
Ce trebuie să facem?
✔️ Sprijin pentru comunitățile de energie – O soluție viabilă pentru reducerea costurilor în zonele vulnerabile, mai ales în mediul rural. E nevoie de un cadru legislativ care să faciliteze dezvoltarea acestor inițiative.
✔️ Acces facilitat la energie regenerabilă și renovări eficiente, mai ales în mediul rural și pentru locuințele vulnerabile – Schemele I4 și I7 din REPowerEU (Investiția 4 – Schema de granturi sub formă de bonuri valorice pentru accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile de către gospodării; Investiția 7 – Renovare ce vizează eficiența energetică combinată cu instalarea de panouri solare pe clădirile rezidențiale unifamiliale, numai pentru gospodăriile sărace din punct de vedere energetic și pentru consumatorii de energie vulnerabili) pot deveni modele de învățare pentru o mai bună absorbție a fondurilor de tranziție energetică.
✔️ Sărăcia energetică și impactul asupra chiriașilor – În timp ce țările din vestul Europei au acest subiect pe agenda publică, în România tema este ignorată.
✔️ Planul Social de Climă – Un instrument esențial pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene și generarea unor schimbări vizibile în comunități. Evaluarea și monitorizarea acestor planuri de către Comisia Europeană sunt esențiale pentru o tranziție energetică echitabilă în UE.
✔️ Mobilitate accesibilă pentru toți – Fără o infrastructură de transport adecvată, mulți cetățeni sunt excluși de la accesul la locuri de muncă, servicii medicale sau educație. România are nevoie de o strategie socială de transport integrat, sigur și sustenabil. Statele membre au nevoie să se coordoneze pe identificarea unei strategii de combatere a sărăciei în domeniul mobilității.
✔️ Servicii publice de calitate – Comunitățile au nevoie de servicii sustenabile și accesibile pentru a accelera tranziția energetică și a crește încrederea în societate.
✔️ Reformarea subvențiilor pentru combustibili fosili – O analiză inteligentă a acestor subvenții ar putea elibera resurse financiare pentru investiții în soluții verzi și nepoluante.
Cum putem transforma aceste idei în realitate? Prin colaborare, politici publice coerente și folosirea eficientă a fondurilor europene.