Sărăcia energetică nu este doar o problemă de acces la resurse sau de eficiență energetică, ci o provocare structurală care afectează democrația energetică în Europa. Este mesajul central transmis de Corina Murafa, reprezentanta Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE) în Comitetul Economic și Social European (CESE), în cadrul conferinței “Delivering affordable energy in Europe”, organizată împreună cu Comisia Europeană în timpul Săptămânii Europene a Energiei Durabile 2025 (EU Sustainable Energy Week 2025).
Ca raportor pentru avizul CESE privind Pachetul Energie pentru Cetățeni, Corina Murafa a subliniat că, deși recunoașterea sărăciei energetice la nivel european a făcut pași importanți, răspunsurile rămân fragmentate, iar lipsa unei abordări comune încetinește progresul politic și slăbește încrederea publicului.
„Analizăm zilele acestea la Observatorul Român al Sărăciei Energetice pachetul de sprijin pentru consumatorii vulnerabili pus în dezbatere publică de Ministerul Energiei. La o primă vedere e clar un pas înainte. Dezbaterea în jurul prețurilor la energie este însă mult mai sofisticată de atât, după cum o demonstrează conferința organizată săptămâna trecută la Bruxelles de EESC – European Economic and Social Committee și Comisia Europeană.
Comisia se pregătește să lanseze Pachetul Energie pentru Cetățeni. Îngrijorările mari vin de la nivelurile persistente de sărăcie energetică (peste 40 de milioane de europeni se află în această situație), din apariția fenomenului de sărăcie energetică de vară, din potențialul neîndeplinit al comunităților de energie și din lipsa de încredere a consumatorilor în piețele de energie – mai puțin de un sfert din cetățenii europeni își schimbă regulat furnizorul, deși această acțiune e foarte ușor de făcut și complet gratuită, ducând la economii medii la factură de circa 200 EUR/ gospodărie/ an.
Colegii mei de panel au punctat ineficiența comparatoarelor de prețuri puse la dispoziție de autorități (Laurens Ruttens, BEUC), neîncrederea profundă a tinerilor în tranziția energetică (Carlotta Ferri, EYEN), ignorarea completă a prevederilor legislației europene în materie de comunități de energie de către Statele Membre (Felix Kriedemann, Rescoop), dar și faptul că mulți furnizori europeni și-au înțeles rolul special pe care îl au în combaterea sărăciei energetice și au implementat mecanisme precum prevenirea deconectărilor prin alerte timpurii și mediere (Alain Taccoen, Eurelectric).
În ceea ce mă privește, am punctat că este esențial să regândim modul în care interacționăm cu consumatorii vulnerabili. În ciuda recunoașterii sărăciei energetice la nivelul UE, definițiile și măsurile au fost lăsate la latitudinea statelor membre, ceea ce a dus adesea la blocaje politice și la o implementare fragmentată, afectând încrederea publicului. Lipsesc mecanismele clare de identificare și sprijin țintit al gospodăriilor afectate, iar colaborarea dintre autorități și companiile de energie este deficitară, deși ea ar putea juca un rol esențial prin detectarea timpurie a problemelor în urma analizei tiparelor de consum.
Este nevoie de operaționalizarea nevoilor energetice minimale la nivel european, într-o primă instanță, iar apoi de consfințirea dreptului la energie în legislația europeană. Avem nevoie de o schimbare de paradigmă – când vine vorba de energie, nu vorbim de „consumatori”, ci de „cetățeni”. Fără energie nu poate exista cetățenie”, spune Corina Murafa.
Potrivit acesteia, în cadrul Comitetului Economic și Social European (CESE), am susținut constant necesitatea de a pune cetățenii în centrul tranziției energetice, în special pe cei mai vulnerabili – gospodăriile cu venituri mici, comunitățile afectate de sărăcie energetică și persoanele ale căror voci sunt adesea ignorate.
„Să ne concentrăm în continuare pe sisteme energetice juste, incluzive și participative – nu doar mai verzi, ci și mai echitabile. Există numeroase exemple de bune practici în întreaga Europă, inclusiv din partea unor actori tradiționali care sprijină activ clienții în lupta împotriva sărăciei energetice. Avem nevoie ca aceste exemple pozitive să devină norma pe piața energetică europeană”, a adăugat Corina Murafa.
Ce e de făcut? Recomandări-cheie pentru politicile europene și naționale:
Identificare timpurie și targetare mai eficientă: Utilizarea datelor privind consumul de energie și indicatori socio-economici pentru a anticipa și detecta formele emergente de sărăcie energetică.
Reformularea discursului: Trecerea de la abordarea consumatorului pasiv la recunoașterea cetățeanului ca actor activ, cu drepturi energetice și capacitate de participare democratică.
Inovare în implicarea cetățenilor:
- Redefinirea conceptului de ghișeu unic pentru eficiență energetică, astfel încât să funcționeze realmente ca puncte de sprijin local.
- Promovarea planificării comunitare, a huburilor energetice locale și a bugetelor participative, ca instrumente de co-creare a politicilor energetice.
Integrarea cetățenilor vulnerabili în tranziția energetică: Modelele energetice emergente (precum comunitățile energetice sau prosumatorii colectivi) trebuie să includă activ gospodăriile cu venituri mici sau din zone marginalizate.
ORSE susține o tranziție energetică echitabilă
La ORSE, considerăm că abordările propuse de CESE și de experții implicați trebuie transpuse și la nivel național, inclusiv în România, unde formele multiple de sărăcie energetică – de la izolare geografică la lipsa accesului la soluții moderne de încălzire – impun politici adaptate, interconectate și construite pe baza unor date solide.
Mai multe despre activitatea ORSE, cercetările recente și propunerile noastre de politici publice puteți citi pe www.saracie-energetica.ro.